Capitolul 2

 Capitolul 2

Jazz Pdv

M-am uitat la ceas pentru a vedea cat timp am la dipozitie.E miezul noapti asa ca am timp pana maine la miezul noptii.Imi convine.Nu stiu ce ar trebui sa fac.M-am apropiat de cladire,si am observat ca oamenii de pe strada nu ma vad.Nu e prea placut,dar nu ma pot plange.Am ajuns la usa,iar pentru cateva secunde mi-a fost teama ca nu voi putea sa ating clanta.Si intra-devar asa a fost.Am pus mana pe clanta,dar nu am putut s-o ating.Mana mea a trecut prin metal,iar pentru cateva minute am incercat sa-l ating,dar am blestemat esecul.M-am gandit daca pot trece prin pereti,inca nu sunt pregatit pentru statutul meu ca fantoma.Am respirat adanc,si mi s-a parut destul de infricosator,apoi mi-am intins bratul catre usa.Am facut un pas innainte,si jumatate din corpul meu a trecut prin usa.Am simtit furnicaturi peste tot atunci cand insfarsit am trecut cu totul.

Din nou am respirat adanc,atunci cand am fost in interiorul cladiri,si am urcat scarile pana am ajuns in fata usii de la apartamentul  nostru.Aproape fara sa ma gandesc,am facut ceea ce am facut si in urma cu un minut,si am trecut prin usa.M-am gandit ca Alice este acasa,deoarece luminile erau aprinse.Apoi am vazut-o.Ea era pe canapea,acoperita cu o patura,si cu una dintre pozele cu noi in mana.Era prima fotografie cu noi doi.Cand am vazut-o mai bine,am observat ca plangea.Se pare ca nu a observat prezenta mea.Poate nu a fost o idée buna sa ma intorc.Mi-am petrecut cateva minute privind-o,gandidu-ma la ce face.

In cele din urma m-am gandit sa ma duc sa ma asez langa ea,si asa am facut.M-am uitat pentru cateva secunde la ea,si apoi am observat ca se ingalbenise la fata.A lasat poza jos,apoi a inceput sa planga isteric.Am crezut ca o sa faca un infarct si m-am speriat.Am incercat sa o linistesc,dar tot ce am facut  a fost sa o fac sa planga mai rau.

“-Alice linistestete.Sunt eu.”

“-Nu se poate.Esti mort.”A strigat,apoi s-a dat jos din canapea,si s-a dat un pas innapoi cu ochii larg deschisi si tremurand.

Apoi mi-am dat seama ce nebunie facusem.Asta nu era una din zilele mele normale,nu m-am intors de la munca,ci din cer,pentru ca eram mort.Era normal sa fie asa speriata,doar vedea un mort.

“-Asculta eu…”Am incercat sa explic.dar ea m-a oprit.

“-Nu Jasper.Tu nu esti aici.Esti mort.”

“-Da,da,dar…”

“-Cred ca am innebunit…”A inceput sa vorbeasca,apoi s-a lovit de masa.dar nu a bagat in seama lovitura.

“-Alice,te rog asculta-ma.”Am zis.

“-Am haluginati.Tu nu esti aici.Eu te-am vazut,te-am vazut astazi,erai in sicriu…si…”A inceput sa vorbeasca.M-am ridicat si am facut un pas spre ea,vrand s-o linistesc.  “Nu.Nu te apropia.Te rog” Apoi si-a dat drumul pe podea,si-a inconjurat bratele in jurul ei,si a inceput sa zica. “Acest lucru nu se poate intampla.El nu este in viata…”Atat a fost tot ce am inteles deoarece a inceput sa planga.

Urasc faptul ca am facut-o sa planga.Asta a fost un lucru pe care l-am urat intotdeauna.Dar in acel moment am crezut ca este necesar pentru a se descarca.

“-Alice,lasa-ma sa-ti spun ca nu ai inebunit”Speram sa nu planga din nou.

“-Ce vrei sa spui?Doamne acum vorbesc cu o haluginatie.”S-a mustrat pe ea insasi si am zambit.

“-Nu sunt o haluginatie.”

Se uita la mine pentru cateva secunde.

“-Dar …nu poti fi real.Jasper esti mort.”

“-Sunt.Da sunt.”

“-Deci?”

“-Am…Nu stiu ce am.Presupun ca sunt o fantoma.”

Ea a clipit de mai multe ori.

“-Crezi?Acum chiar am inebunit.Vorbesc cu spiritul sotului meu.”Inca tremura,nu putea sa-si revina,era normal.

“-Alice nu mai spune ca ai nebunit.Lasa-ma sa-ti explic de ce am venit aici.”

S-a uitat la mine in tacere,cam un minut si ma analiza.

“-Eu visez.Tu nu esti real.Maine cand ma trezesc,voi fi singura la fel ca in ultimele zile.Jasper nu s-a intors.”

A dat din cap de mai multe ori.Niciodata nu am crezut ca m-ar atinge.

Dar am stiut.Alice s-a ridicat de pe jos si s-a dus innapoi pe canapea.Ea a luat fotografia care cazuse mai devreme si a pus-o pe dulap.Ea s-a intins pe canapea,si-a luat patura si s-a culcat.

Am vrut sa vorbesc dar m-am gandit ca are nevoie de odihna.Cand am fost sigura ca a adormit,am incercat s-o ating cu grija.Nu stiu daca as putea s-o ating.Daca se intampla la fel ca si cu usa?Am intins mana spre ea,si am incercat s-o ating.Am putut s-o ating,am fost foarte fericit.Am decis s-o iau cu atentie si s-o pun pe pat,deoarece e mult mai confortabil acolo.Am dus-o in camera care ne-a apartinut timp de trei ani,si am pus-o pe pat.Am acoperit-o si am ramas acolo cu ea.Cand se va trezi va trebui sa ma asculte,pentru ca vreau sa-mi iau “la revedere” si de la prietenii si sora mea,si am nevoie de ajutorul lui Alice.De la parintii mei de asemenea vreau sa-mi iau adio,m-am mai ganit putin si mi-am dat seama ca nu e bine ce fac.S-ar putea sa fie un soc prea mare pentru ei,si probabil nu vor crede.

Am oftat,apoi m-am uitat la sotia mea.Nu arata foarte bine.Pielea ei era mai palida,iar sub ochi avea doua mari pete negre.Ea ar trebui sa accepte asta,si sa continue fara mine.

12 Responses to “Capitolul 2”

  1. nikki August 30, 2010 at 10:45 am #

    Ce trist e :((
    Abia astept sa vad ce o sa se intample cand se trezeste Alice .
    spor la tradus 😀

  2. stefy456 August 30, 2010 at 10:46 am #

    ce triiiis.saraca alice crede ca e dusa

  3. martyxx August 30, 2010 at 10:55 am #

    Saraca Alice! Imi pare atat de rau:(( pentru ea. Acum crede ca e nebuna:((. Doamne ce fic trist, autoarea asta nerusinata:(

  4. Dy@nn@ August 30, 2010 at 4:18 pm #

    wow…imi pare asa de rau de alice
    dar tot super este cap:X
    hai axca te poop si hai cu nextu-ri:x
    este super fanficul:X

  5. ammy August 31, 2010 at 4:05 pm #

    saraca alice, nu0e mila rau d ea

  6. Madw September 1, 2010 at 9:06 am #

    genial, cum naiba s-a gandit autoarea sa faca un asemenea fic? e geniall, ah, ce tampita e si alice, crede ca e nebuna, vreau capitolul 3!!!!!

  7. Dyana September 1, 2010 at 9:45 am #

    Hei , Monika :*>:D:D:D<

  8. Dyana September 1, 2010 at 9:46 am #

    Hei , Monika . Recunosc cu parere de rau ca nu iti citesc ficul si asta din lipsa totala si continua de timp ~X( . Stiu cum e senzatia cand pui atat suflet si nu se comenteaza dupa asteptari … Atat iti spun , nu renunta ! Tu esti o fata deosebita , desteapta si vad ca ai totusi cititori fideli care apreciaza munca ta la adevarata valoare 🙂 . Stiu ca e greu sa traduci si eu am facut-o putin , desi nu am postat niciodata pentru ca eu nu ma pricep , nu suna bine , dar la tine suna ! Am citit acum cateva paragrafe si imi place , promit ca la prima ocazie ma pun pe citit serios pentru ca merita ! Cum mi s-a spun si mie ; Zambeste si tine minte ca suntem alaturi de tine .

    True kisses ,
    Dyana

  9. ammy September 1, 2010 at 9:52 am #

    vreau next-ul :((

    te roog

    vreau sa vad ce se mai intampla.

    mor si eu odata cu azz daca nu pui repede cap 3 :((

  10. Dy@nn@ September 1, 2010 at 1:06 pm #

    Monica intra-devar cand vezi atatea wie-uri si putine comm.,….este dezamagitor
    dar iti spun cum ti-a zis si Dyannna,ai cititori fideli si crede-ma ca si eu la inceput am avut 20 de comm si abia daca am cinci comm
    te rog nu renunta…..pt ca noua ne place:x

  11. iassai July 3, 2012 at 7:15 pm #

    imi place foarte mult
    reactia ei este normala
    cred ca Jazz nu a actionat cum a trebuit, dar ce putea sa faca ?

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s